Cârpac Efrem vorbește despre seceta din 1946; despre impozitul alimentar (prodnalog) exagerat de mare perceput de statul sovietic de la țărani; despre lipsa aproape totală de alimente în iarna 1946-1947; despre lucru în regiunea Ivano-Frankivsk, Ucraina; despre epidemia de tifos, de care a zăcut întreaga sa familie; despre moartea de foame a rudelor; despre cum se duceau oamenii din sat după pulpă de sfeclă la o groapă de pe lângă o uzină de producere de spirt din Ucraina; despre nocivitatea acestei pulpe și moartea multor oameni în urma consumului ei; despre distrugerea unei organizații de naționaliști ucraineni (banderoviști) în localitatea din Ucraina unde lucra în familia unui cizmar.